Home

ARTA. CONSUM. FINITUDINE  (A.CO.FIN)

proiect derulat sub egida Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti in parteneriat cu Universitatea de Arte George Enescu Iasi, Muzeul National de Arta Contemporana, Asociatia Doctoranzilor si Cercetatorilor in Filosofie

finanțare AFCN – Administrația Fondului Cultural Național

perioada: mai – noiembrie 2013

coordonare artistica: Iosif Kiraly, Raluca Oancea Nestor, Raluca Ionescu, Catalin Gheorghe

echipa filosofi-sociologi: Constantin Aslam, Mihaela Pop, Cristian Iftode, Oana Serban, Ozana Cucu.

echipa artisti-teoreticieni: Simona Vilau, Lea Rasovszky, Aurora Kiraly, Petru Lucaci, Andrei Mateescu, Adrian Popescu, Daniel Djamo, Sabin Garea,  Stefan Bandalac, Romana Cucu, Luminita Apostu, Hip Diebattery.

Preambul

In cheie heideggeriana se poate sustine ca moartea presupune atat un eveniment, singurul eveniment de neocolit pentru fiecare dintre noi, dar si o conditie a individului uman. Acceptarea conditiei de finitudine a individului este punctul de plecare pentru valorizarea si valorificarea fiecarei clipe traite. Prin cultura poate fi depasita tendinta unei epoci consumiste de a livra iluzia cotidiana a unei existente perpetue, in care omul are posibilitatea de indefinita amanare a deciziilor de viata esentiale, a alegerilor fundamentale, a confruntarii cu valorile, cu reperele culturale.

Omul cultural, omul trezit, constient de propria finitudine, realizeaza iminenta confruntarii cu posibilitatile sale autentice, cat si cu valorile autentice. Acesta devine capabil sa iasa de sub influenta produselor pseudo-culturale, a kitsch-ului facil, a sofismelor discursului politic, devine capabil sa discearna si sa solicite o anumita autenticitate si calitate a ideilor vehiculate in polis, a produselor culturale consumate. Omul care detine intuitia mortii ca inevitabila conditie umana, nu este dispus sa-si dilueze existenta. Timpul va capata valenta calitatii, a intensitatii.

Problema mortii si a bolii ramane, dupa multe veacuri de civilizatie, una dintre cele mai serioase infruntari ale omului contemporan. Zi de zi, mass-media livreaza scenarii inspaimantatoare ale unor evenimente petrecute pe continente mai apropiate sau mai indepartate. Luptele, foametea sau dezastrele naturale produc sute de mii de morti, de bolnavi, de victime. Se strang donatii, se trimit ajutoare, se incearca depasirea unor momente critice.

Chiar daca mai putin spectaculoasa si imperativa decat durerea populatiilor defavorizate din state amenintate de razboaie, subnutritie sau catastrofe naturale, suferinta individului comun al lumii civilizate, aflat intr-o situatie de aparenta siguranta si bunastare este un fenomen de masa, subtil si introvertit, si tocmai de aceea foarte dificil de identificat si imposibil de solutionat cu ajutorul unei simple transfuzii de mijloace economice. Moartea si boala reprezinta astazi, in ciuda oricarei aparente, una dintre cele mai actuale si mai stringente probleme ale societatii de consum.

Context

In statele cele mai dezvoltate ale lumii, industria de medicamente, tot mai prospera, isi mareste profitul zi de zi bazandu-se pe lipsa de alternativa a celui confruntat cu boala. Institutiile sanitare il trateaza ca pe un simplu numar pe o foaie de observatie. Multi artisti si oameni de cultura contemporani, printre care nume ca Michel Foucault, Gilles Deleuze, Jean Baudrillard, au atras atentia asupra modului in care societatea si mecanismul pietei libere interactioneaza cu individul si, mai ales, cu individul diferit, bolnav, nefunctional.

Problema generala a societatilor contemporane de consum revine in principal la acea atitudine de retragere din fata mortii si a bolii, de izolare a celor afectati, de detasare a celorlalti, detasare necesara individului transformat intr-o rotita a unui mecanism global, mecanism ce trebuie sustinut cu orice pret la parametri optimi de functionare. Dupa reguli si criterii stricte, nefunctionalii sunt indepartati, dati uitarii, separati de cei inca utili, de functionali.

In Romania, tuturor problemelor identificate la nivel global li se adauga situatii specifice, tare locale: organizarea deficitara a sistemului sanitar, disparitia neprevazuta a medicamentelor necesare unor oameni a caror viata depinde de doza zilnica, numarul mic de specialisti. Sentimentul de abandon si insingurare este adesea resimtit atat de catre cei bolnavi cat si de apropiatii acestora. Putinii doctori care raman in sistem sunt suprasolicitati si fortati sa trateze bolnavii in graba, depersonalizat.

Cu siguranta moartea, respectiv finitudinea, reprezinta una dintre temele cele mai des intalnite si de-a lungul istoriei artei. Insa abia pe scena artei contemporane s-a putut contura o abordare noua, diferita de cea pur reprezentationala. Aruncarea unei simple priviri detasate asupra acestui etern obiect de fascinatie si groaza a devenit insuficienta. Se impune ca proiectele de cercetare artistica ce abordeaza azi tema s-o faca intr-un mod activ si interdisciplinar, adunand opinii din variate domenii, sintetizandu-le intr-o viziune coeziva. Arta contemporana isi indreapta atentia spre elementul subiectiv al traumelor psihice si fizice traite de cei ce infrunta astfel de probleme, apeland atat la metode artistice, cat si la metode de sociologie calitativa in scopul analizei fenomenului.

Un exemplu de abordare novatoare, interdisciplinara, pe care platforma Arta. Consum. Finitudine l-a preluat drept model poate fi gasita in proiectul The Experience of Illness in Art, ce presupune un eveniment expozitional (deschis publicului pana pe 10 martie 2013, Galeria Glucksman) in paralel cu organizarea unui simpozion ce incearca sa sondeze modurile in care boala este exprimata in artele vizuale, literatura, istorie, etica. In scopul generarii unei imagini de ansamblu simpozionul este organizat in colaborare cu Alimentary Pharmabiotic Centre, sunt invitati medici etc. Expozitia, construita cronologic pe baza stadiilor bolii propune nume sonore ca Damien Hirst, Thomas Struth sau Martin Creed.

Descrierea proiectului

Proiectul ARTA.CONSUM. FINITUDINE isi propune ca, prin intermediul organizarii unor discutii, prezentari si simpozioane interdisciplinare, sa trezeasca interesul tinerilor artisti si teoreticieni asupra spectrului larg de probleme implicate de conditia finitudinii. In cadrul unor intalniri publice, organizate în perioada mai-septembrie, artisti vizuali, sociologi si filosofi vor prezenta puncte de vedere conceptuale si vor descrie experiente si proiecte proprii in scopul identificarii modului in care arta si creativitatea pot fi folosite atat ca instrument de analiza cat si ca mecanism cathartic, de depasire a traumei asociate experientei bolii, mortii, pierderii.

La aceste intalniri vor participa specialisti din domeniul medical si persoane afectate direct de boala care vor descrie perspectivele proprii asupra fenomenului. Vor fi discutate situatii concrete, vor fi inmagazinate experiente. Se va constitui o baza de date de imagini si texte martor, asociate subiectelor subsumate temei proiectului: oameni (pacienti, rude, prieteni, doctori, asistenti medicali, politisti, preoti, notari, functionari, vanzatori de servicii funebre, gropari)/ locuri (spitalul, farmacia, fabrica de medicamente, azilul, morga, biserica, cimitirul, crematoriul, casa)/ lucruri sau urme (medicamente, mobilier, obiecte vestimentare – halatul de spital, recuzita de pompe funebre, monumente funerare, urne, vin, ulei, testamente, scrisori). Se vor inregistra interviuri si crea jurnale.
Ulterior acestor intalniri, studentii si tinerii artisti se vor reuni in cadrul unor ateliere /workshop-uri coordonate de profesori si artisti contemporani  preocupati de tema proiectului (perioada septembrie-octombrie). Se va urmari ca la aceste ateliere sa participe studenti care vor aborda cele mai diferite medii de exprimare vizuala – pictura, sculptura, fotografie, film, proiectii multimediale, metal, textile, moda.

Cele mai bune lucrari vor fi selectate si promovate pe site-ul proiectului, cu ajutorul unui DVD distribuit gratuit, si in cadrul unor evenimente expozitionale însoțite de proiectii audio-vizuale organizate in Iasi si Bucuresti in parteneriat cu MNAC si Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi (perioada octombrie-noiembrie).